Acum zece ani, așteptam la intrarea artiștilor, în fața Casei de Cultură din Suceava. Tocmai îi văzusem pe Beligan, Moraru și Dinică în „Take, Ianke și Cadîr”. Voiam să le cer câte-un autograf, să văd cum le alunecă hârtia sub vârful creionului. Am rămas pironită pe trotuar, cu semnăturile-n carnețel. N-am avut curaj nici să le dau „bună seara”. Marin Moraru s-a oprit să-i așeze gulerul de la palton lui Radu Beligan și să-i îndese mai bine căciula pe urechi, cu o grijă înduioșătoare.
Mi-am luat inima-n dinți și i-am spus domnului Dinică:
– Mă bucur mult că ați venit ȘI pe la noi.
– Cum să nu venim la Suceava?
– Știți, rar se-ntâmplă să mai vină câte cineva.
– Abia aștepți să scapi de-aici, așa-i?
– Da.
– Nici nu știți ce-aveți voi aici. Trage-adânc aer în piept! Strașnic curent romantic, este?
Este.
Atunci, ca și-acum, Suceava n-avea teatru, cinema, operă sau măcar vreo sală de spectacole mai de Doamne-ajută, în afară de paradita Casă de Cultură a Sindicatelor. Atunci, ca și-acum, orașul era în șantier. Și-atunci, ca și-acum, obiectivele turistice – deloc puține sau lipsite de relevanță, erau lăsate de izbeliște. Atunci, spre deosebire de-acum, aveam mai mulți copaci. Acum, spre deosebire de-atunci, avem puzderie de malluri și de bodegi, la fel ca-n toată țara. Acum, spre deosebire de-atunci, avem Cetatea de Scaun recondiționată. Atunci, ca și-acum, același primar, cu aceeași gașcă. Și-atunci, ca și-acum, aceiași suceveni frumoși, primitori, modești, cu bun-simț, care încearcă să se facă auziți.
Aflu că trupa Vunk aduce turneul „Înconjurul lumii” în Suceava, luni, 23 martie, la Casa de Cultură. Au înregistrat un filmuleț, în care povestesc amintirile care-i leagă de Suceava: un concert memorabil la Universitatea „Ștefan cel Mare” și Cetatea de Scaun, pe care, din păcate, n-au apucat încă s-o viziteze.
Pe mine, mă leagă de Suceava 20 de ani de amintiri. Una singură îi cuprinde și pe Vunk, o amintire de pe vremea când Vunk era Vank și eu eram o copilă cu călcâiele veșnic aprinse. Țin minte un concert pe care l-au avut lângă Cetatea de Scaun. „Cornel de la Vunk, din mijloc” – cum îl alinta soră-mea mai mică, pentru că era mereu în mijlocul scenei, ca mai toți soliștii, era îmbrăcat într-o cămașă albă și-o vestuță vișinie. Așa de tare mi-a picat cu tronc atunci, de nu m-am lăsat până nu m-am strecurat în fața gardurilor de protecție, ca să fiu cât mai aproape de scenă. Omul își vedea de treaba lui și eu aveam impresia că se uită la mine, îmi zâmbește și-mi face cu ochiul.
N-am fost niciodată o fană înfocată Vunk. Îi admir pentru că au ales să muncească mult, când s-ar fi putut mulțumi cu șușe. Îi admir pentru ce-au făcut cu „Orașul Minunilor”.
M-aș bucura ca, în jumătatea de zi pe care o vor avea la dispoziție înainte de concertul de luni, să-și creeze mai multe amintiri în Suceava, pe care să le strângă, poate, într-un nou filmuleț. V-aș ruga să le recomandați într-un comentariu ce-ar putea să facă-n Suceava, preț de câteva ceasuri. Răsplătesc cel mai inspirat comentariu cu o invitație dublă, cu acces Meet&Greet, la concertul acustic „Înconjurul lumii” de luni. Concursul s-a încheiat, Andrei Petrea a câștigat invitația. Felicitări, Andrei, să-mi povestești cum a fost!
Eu le recomand să-și ia harta asta la ei, să treacă cu vederea mocirla șantierului în care s-a transformat Suceava și să privească oamenii. Cornel, seara, după concert, zăbovește olecuțică la intrarea artiștilor din fața Casei de Cultură și trage-adânc aer în piept. Strașnic curent romantic, este?
Foto: Cristian Bortes
Hmm, in ciuda agitatiei din ‘lumea politica’ suceveana (asa cum ai amintit si tu), chiar daca si eu, la fel cum o faceai si tu, de-abia astept sa ‘o tai’ de aici, orasul asta are foarte mult potential. Pacat de ‘manager’ :P
Baieti, pe langa vestita Cetate de Scaun, in Suceava mai puteti descoperi Casa Memoriala „Simion Florea Marian”, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Muzeul de Istorie (ce include Sala Tronului, cu statui din ceara ale lui Stefan si ostenii sai) si daca tot ajungeti la Cetatea de Scaun, aruncati o privire si in Muzeul Satului Bucovinean. Ah, nu am uitat de Curtea Domneasca, insa aceasta este in curs de reamenajare.
Stiu ca va fi dificil sa ‘colindati’ pe drumurile re-asfaltate a 10-a oara, pline de gropi si improvizatii, dar va asigur ca merita! :)
Sper ca veti avea un ‘sejur’ placut aici, in inima Bucovinei :)
Minunate sugestii, Andrei. Eu n-am mai ajuns pe-acasă de mai bine de-un an și habar n-aveam că e șantier la noi, IAR. Mi-a povestit mama. Bine că vă mai și ninge acum. Oropsiți mai sunteți. :-)
IAR e mai tot timpul, din păcate. Dar asta e. Cat despre ninsoare, Earth forgot how to spring.
Felicitări, Andrei, ai câștigat invitația! O găsești pe mail. :-)
de mancat , nu doar de vizitat, placintele cu carne si branza de la pocaiti :)
Hahahaha, așa e, Bianca. Unde se mai găsesc, tot pe lângă Biserica Domnițelor? :-)
eu sunt din galati, asa ca nu stiu exact sa ma explic.. stiu doar ca acest rai culinar este langa complexul zimbrul, care este langa kaufland, care este langa o politie. m-a dus prietenul meu, sucevean de fel, acolo, si a ramas o traditie a excursiilor noastre. toate is cu oprire acolo :))
Hahahaha, ce drăguț, Bianca! Văd că știi mai bine decât suceveanca de mine. Știu Zimbru, Kaufland și sediul poliției, dar habar n-aveam că se găsesc bunătăți prin apropiere. Mulțumesc de pont! :)
Expozitia de sculptura de la Centrul de Arhitectura ‘Uzina de apa’ pare interesanta. Chiar si daca nu ar fi o expozitie, spatiul in sine merita vazut. Apoi le-as sugera o masa copioasa si o ‘meduza’ La Fierarie. Asta mi-as dori eu sa fac daca as fi in Suceava acum. Sigur, orice tur al orasului ar trebui sa inceapa cu cetatea. Din cate inteleg insa, se redeschide abia in aprilie. Sunt sigura ca se vor simti foarte bine in Suceava, oriunde ar merge! Enjoy!
Recunoaște că ți-ar plăcea să fii în Suceava și să ieși la o meduză cu „Cornel de la Vunk din mijloc”. :))
O masa copioasa La Fierarie, neaparat, si un tur al proaspat reconditionatei Cetati de Scaun. Noi nu suntem in Suceava. As trimite-o pe doamna mama-soacra la concert, dar tare mi-e ca ea e mai mult pe genul Fuego-Gabriel Dorobantu. :))
Vorbim cu băieții să bage și-o „Hai vino iar în gara noastră mică”? :))