Duminică seară, la DreamHack. Intru-n criză de timp și-mi dau seama că trebuie să plec de la Polivalentă direct la after-party. Nu prea mai arăt a om. Chiclazurile mele, ia-le de unde nu-s. Îl sun pe Ted:

– Băiețel, n-am timp, hai să ne vedem direct în centrul vechi. Îmi aduci și mie fondul de ten și pudra?
– Hai, măi, fetiță, iar începi? De unde să știu eu ce sunt alea?
– Lasă, că stau eu cu tine-n telefon și-ți explic. Du-te-n dormitor și vezi că e un portfard la mine pe birou.

– Stai, stai, un ce?
– Un portfard.
– Ce e ăla?
– Portfardul e gentuța unde locuiesc fardurile de obicei.
– Aha, deci un fel de portmoneu, doar că pentru farduri.
– Cam așa, dar arată ca o gentuță. Ești în dormitor?
– Sunt în dormitor, dar nu văd nicio gentuță.
– Nu se poate. Sigur e acolo. N-are unde să fie altundeva. Spune-mi ce vezi!
– Văd o lustră, o cutie cu zdrăngăneli de-alea de pus la gât, o cutie cu ace și papiote, o agendă, cărțile tale de vizită, omiduțele alea roz pe care ți le pui tu la degetele de la picioare, o chestie cilindrică și roșie…
– Aia e gentuța!
– Serios? Așa, cilindrică și roșie? Și se poartă și pe-afară, ca poșetă?
– Nu, e doar portfard. Deschide-l!
– De la fermoar?
– De unde altundeva?
– Păi, știu și eu?! Să nu-l stric.
– N-ai cum să-l strici. Deschide-l și caută înăuntru o sticluță bej cu capac albastru și o cutiuță bej cu capac transparent, care are în ea un burețel.
– O sticluță bej cu capac transparent și o cutiuță bej cu capac albastru?
– Nu! Sticluța are capac albastru și cutiuța, capac transparent. Amândouă sunt bej.
– Măi, fetiță, nu găsesc nimic. Aici sunt numai sticluțe și cutiuțe. Fii și tu mai specifică, nu mă pune să caut acul în carul cu fân.
– Sticluța e lunguiață și cutiuța e rotundă.
– Aha. Toate sticluțele sunt lunguiețe!
– Fondul de ten și pudra, astea-mi trebuie. Vezi că scrie pe ele.
– Nu găsesc. Auzi? Da’ astea nu sunt unul și același lucru?
– Nu! Sunt două lucruri complet diferite. Fondul de ten e un lichid bej, într-o sticluță cu capac albastru, și pudra e pudră, într-o cutiuță cu burețel.
– Nu găsesc.

Ajung acasă. Toate fardurile mi-s înșirate pe masa din bucătărie. Înșfac direct fondul de ten și pudra:

– Uită-te și tu un pic! Asta e sau nu e o sticluță bej cu capac albastru?
– E.
– Și asta e sau nu e o cutiuță bej, cu capac transparent și burețel înăuntru?
– Mhm.
– Și-atunci?
– Păi, le văzusem și eu, dar de unde să știu că astea sunt? De ce n-ai zis că sunt greșite? Nu vezi că scrie „Rimmel” pe ele? Rimmel e ăla negru cu care-ți dai pe la gene. Atâta lucru știam și eu.

Ilustrație: Louise Taylor